In noiembrie, e frig
la Paris. Acel noiembrie, m-am simtit mica pe podul raului Sena. Arhitectura
franceza care imi trece prin fata ochilor, linii si culori ale pictorilor din
Montparnasse. Un oras al luminilor in care am gasit lumina doar uitandu-ma la
Arcul de triumf.
Nu stiu cat de
turista am fost. N-am prea fost. N-am avut timp, in cinci zile de vacanta sa il
descopar.
Uit.
Un oras in care
mi-am intalnit prietena demult plecata.
Un oras in care nu
m-a luat nimeni la intrebari.
Un oras cu distante
parcurse datorita liniilor de metrou.
Vizita asteptata mai
mult de douazeci de ani.
